Editorial

Părintele Gabriel a rămas neclintit în mărturisirea sa

Părintele Gabriel din Huşi dat curs chemării ierhului şi s-a prezentat joi la centrul eparhial pentru răspunde ,,acuzaţiilor’’ formulate împotriva sa. Ceea ce am amintit şi înainte, Sfinţia Sa s-a îngrădit de ereziile cretane, luând cuvenita distanţă faţă de ierarhii semnatari, prin nepomenirea la Sfintele Slujbe. Curajul acesta de aplica Sfintele Canoane şi de a-şi respecta jurământul prestat la hirotonirea în treapta preoţiei, expunându-se unei caterisiri nedrepte, îl găsim la puţini preoţi, majoritatea s-au înrolat în sistemul securist de delaţiune. Aceştia îşi câştigă ,,merite’’ în faţa ierarhului, care, cu vremea, vor fi ,,răsplătiţi’’, vânzând pe aproapele şi pe fratele împreună-slujitorul lor.

Discuţia a început abrupt:

Domnul Ignatie: De ce nu mă pomeneşti?

Părintele Gabriel: Din pricina sinodului din Creta, care nesocotit Sfintele Dogme şi Sfintele Canoane şi au introdus învăţături potrivnice Ortodoxiei, care ne pun mântuirea în primejdie.

Domnul Ignatie: Spui, cu alte cuvinte, că sunt eretic?

Părintele Gabriel: Personal nu am nimic cu Preasfinţia Voastră, în ceea ce mă priveşte. Dar atunci când Ortodoxia e primejduită de erezii, am datoria sfântă de a pune în lucrare prevederile Sfintelor Canoane, precum am şi făcut.

Domnul Ignatie: Dar ştii că eu n-am fost în Creta?

Părintele Gabriel: Ştiu că n-aţi participat, însă aţi semnat documentele în octombrie 2016, la Bucureşti.

PS: De unde ştii, că n-ai fost atunci în sala sinodală?

Părintele Gabriel: Ştiu că niciun ierarh român nu s-a dezis de cele hotărâte în Creta.

Domnul Ignatie: Să ştii că şi eu sunt împotriva sinodului din Creta? Ştii că nu sunt de acord cu toate hotărârile şi aştept un nou sinod care să corecteze hotărârile sinodului din Creta? Sunt unul din cei care m-am împotrivit documentelor cretane. Niciunul din pomenitori nu aţi făcut ce am făcut eu împotriva sinodului.

Părintele Gabriel: Niciun ierarh român n-a luat atitudine potrivnică sinodului cretan.

Domnul Ignatie: Noi ştim tot ce gândiţi voi, cei care nu mai pomeniţi. Avem surse de informaţie mai bune chiar decât sri-ul. Şi de ce ai intrat în rândul nepomenitorilor? Nu-i vezi că s-au dezbinat şi nu se mai înţeleg între ei?

Părintele Gabriel: Nu ştiu cât s-au dezbinat. Eu atâta ştiu că în vremea când erezia pătrunde în Biserică, am datoria să fac ceea ce poruncesc Sfintele Canoane şi să mă îngrădesc de erezie şi de cei care o promovează.

Domnul Ignatie: Du-te acasă şi te mai gândeşte. Dacă vei continua să nu mă pomeneşti, te voi da afară din parohie şi nu vei mai putea sluji.

 

După întrevederea cu ierarhul locului, am vorbit telefonic cu Părintele Gabriel, în care mi-a relatat cele de mai sus. Fiind vorba de chestiuni de larg interes bisericesc, i-am cerut acordul pentru a folosi aceste informaţii într-o viitoare postare publică.  Primindu-l, am purces la această redactare. Postarea mea n-a fost promptă, din pricina unei gripe severe care m-a adus în neputinţa de a scrie. După această întrevedere se impun câteva concluzii:

1.Domnul Ignatie vrea să ne sugereze că ar fi un mare luptător împotriva ecumenismului. Nu-l credem. Minte, ca toţi ecumeniştii. E înrolat sistemului şi nu vrea, sau nu poate, să iasă din el, deoarece-i datorează multe. Inclusiv scaunul episopal. Dacă s-ar fi manifestat ca un potrivnic al pseudo-sinodului cretan, acum şi-ar fi câştigat existenţa ca un umil călugăr, prin cine ştie ce pustietăţi ale României.

2.Dau dreptate şezătorului pe scaunul episcopal de Huşi atunci când afirmă că sistemul de delaţiune din Biserică e superior celui din sri. Când într-o comunitate de preoţi, un protopopiat de pildă, mai mult de jumătate din preoţi practică delaţiunea murdară, se înţelege de la sine că o asemenea densitate de turnători surclasează chiar şi sri-ul. Pe acest sistem infect se sprijină ierarhii din vest, văd că şi cei din est, şi din toată ţara.

3.Elogiile ierarhiei române curg spre cei care au provocat dezbinarea între nepomenitori. Este vorba de mercenarul ,,călugăr’’ Sava, ,,stareţul’’ Pamvo de la Rădeni şi cel căruia i se strică apa de la Bobotează, deoarece harul preoţiei lui este nelucrător. Propun Patriarhiei Române să-i invite şi să-i decoreze cu cele mai înalte titluri şi distincţii, într-o solemnitate publică, ca o recunoaştere a ,,meritelor’’ întru dezbinarea nepomenitorilor. Cu acel prilej, ar putea să facă declaraţii publice de reluare a pomenirii, de folosire a formulei ,,pe preasfinţitul episcopul nostru…să-l pomenească…’’

4.Pe Părintele Gabriel îl îndemn să nu facă niciun compromis, să nu aibă nicio ezitare în a-L mărturisi pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. ,,Caterisirea’’ ce va urma, să o socotească drept cunună a mărturisirii sale. Ca semnatar al acestor rânduri, mărturisesc că nu am parte de această cunună. Fiind pensionar, nu m-au chemat să mă ,,judece’’ şi să mă ,,caterisească’’. Aceasta a fost concluzia, în urma discuţiei ce am am avut-o cu Părintele nepomenitor Mihai.

5.Pentru acurateţea informaţiei, pe care eu am reprodus-o din memorie, invit pe domnul Ignatie să pună la dispoziţia tuturor transcriptul convorbirii sau înregistrarea video a acestei întrevederi, pe care sunt sigur că le posedă. O va face? Sunt sigur că nu. Asta îl acuză şi mai mult.

 

Presbiter Ioviţa Vasile

 

 

 

 

 

 

preluat de pe https://ortodoxiacatacombe.wordpress.com

Se încarcă....

Pe același subiect

Sfântul Policarp al Smirnei: intransigenţă faţă de eretici

Orthodoxia

Sfântul Evstatie, Patriarhul Antiohiei

Orthodoxia

Un ipotetic Sinod Ortodox. Speranţe şi aşteptări

Orthodoxia

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Acept detalii