Știri

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu: Destăinuri despre începuturile sale în MASONERIE

Guvernatorul BNR a ținut o prezentare la o conferință cu tema ”Rolul și locul elitelor în societatea democratică”, manifestare din seria de evenimente și dezbateri ”Viitorul României”, lansate de Marea Lojă Națională din România”.

Pe lângă Mugur Isărescu, au ținut prelegeri Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor din România și al Agenției Universitare a Fracofoniei, și ziaristul Horia Alexandrescu. În zilele următoare vom reproduce fragmente și din alte prelegeri.

În discursul său, Isărescu a făcut o trecere în revistă a formării sale profesionale, pornind de la anii studenției, trecând prin cei de la Institutul de Economie Mondială, ajungând la Fondul Monetar Internațional, Banca Națională, dar neocolind Clubul de la Roma sau alte organizații, cum ar fi Trilaterala.

Reproducem un fragment din discursul lui Mugur Isărescu. Discursul integral îl regăsiți AICI

„Viața mi-a oferit șansa, în aproape 70 de ani, să întâlnesc, să cunosc îndeaproape și să colaborez cu personalități marcante din țară și din străinătate, ce se încadrează cu brio în această categorie socială: elitele intelectuale.

Îmi face plăcere, astăzi, să-mi amintesc – nu fără firească emoție – de mulți dintre profesorii mei de la Academia de Studii Economice: o combinație de distincție, autoritate și competență. În a doua jumătate a anilor 1960, când marxismul domina științele economice, la catedrele ASE-ului urcau mari intelectuali ce reușeau să deschidă larg o fereastră prin care ne îndemnau să privim și să vedem drumul în viitor. Și care ne-au transmis spiritul gândirii novatoare și capacitatea de a înțelege știința economică dincolo de ideologii. De la marii mei dascăli de la ASE am învățat, ca student în anii ’60-’70, cât de importantă este gândirea modernă, deprinsă de povara ideologiei comuniste, în analiza economică. Idei pe care le transmiteau deseori “printre rânduri”.

În 1971, la absolvire, am primit repartiție la Institutul de Economie Mondială. Am avut șansă, încă din prima zi de muncă de după absolvirea facultății, să-mi fie șef un savant. Un strălucit intelectual al acelui timp: academicianul Costin Murgescu. Personalitatea lui exprima înțelepciune și respect pentru adevăr. Dobândise aceste trăsături într-o experiență de o viață, pe care și-a clădit o carieră de excepție, ce i-a consacrat locul în elita intelectualității. Ca șef al Institutului de Economie Mondială, s-a înconjurat de absolvenți eminenți ai învățământului superior economic. Iar ca publicist, a deschis ferestre spre lumină și punți către adevăr, confirmând și reconfirmând o inegalabilă capacitate de a pune în valoare un vast tezaur de experiență și de cunoștințe. Memoria mea afectivă păstrează vie amintirea atât a momentelor în care am devenit cercetător științific sub bagheta lui, cât și a marilor cărți cărora le-a dat viață.”

Cum a ajuns viitorul guvernator să studieze cursul leu-dolar

”În anii aceia l-am cunoscut și pe cel căruia i se spunea, cu respect, “profesorul de monedă”. Un savant în domeniul politicii monetare. I-am propus să-mi fie conducător științific al tezei mele de doctorat. Alesesem o temă ce părea o aventură în acele vremuri, în care de la cel mai înalt nivel se perora că în România nu vom avea economie de piață nici atunci când, ca rezultat al mutațiilor genetice, plopul va face mere și răchita micșunele.”

”Plopul” și ”micșunelele” la care face referire sunt leul și valutele din anii comunismului, când schimbul valutar era monopolul, mult restrictiv, al statului. În anul 1989, Mugur Isărescu a obținut titlul științific de doctor în economie cu teza „Politici ale ratelor de schimb”.

”Profesorul Kirițescu a făcut dovada exemplară a cea ce înseamnă un veritabil intelectual public. Sunt onorat că de-a lungul anilor, într-un fel sau altul, pe acest traseu al carierei mele, mi-a fost mentor. Toți cei care l-au cunoscut îndeaproape l-au prețuit pentru vocația de eminent dascăl, și strălucit specialist în circulația monetară, care și-a întemeiat strălucita carieră pe substanțiale acumulări de cunoștințe, de experiență și de cercetări. O vastă operă științifică adunată într-o trilogie – “Sistemul bănesc al leului și precursorii lui” – adună laolaltă tot ce reprezintă vocația de economist de gânditor, de publicist, în general de intelectual public a celui care a fost Costin C. Kirițescu.

După evenimentele din decembrie 1989, România a intrat într-un amplu proces de tranziție de la o economie închisă, de comandă, la o economie deschisă de piață liberă. Mi s-a făcut onoarea, în acest context, să mi se încredințeze mandatul de guvernator al Băncii Naționale. În 2000, pentru un an, am îndeplinit și un mandat de Prim-Ministru. În acei ani, am devenit membru al Clubului de la Roma, membru al „Trilateralei” (America, Europa, Asia) și al altor organisme internaționale. Am cunoscut șefi de state, de guverne, guvernatori ai băncilor centrale din întreaga lume, personalități ale vieții culturale. O mare șansă, în formarea mea profesională și intelectuală, să compar ce am aflat din lecturile mele cu nenumărate “cazuri” din realitatea vie a lumii de astăzi. Am înțeles mai bine că sublinierile lui James Surowiecki, în cunoscuta sa carte “Înțelepciunea mulțimilor” – o carte despre afaceri, societatea și viața de zi cu zi – și anume că epoca maselor nu este o închipuire, ci o realitate, nu pune în nici un fel în umbră rolul elitelor. Și, mai cu seamă, nu pune în umbră rolul elitelor intelectuale. Inteligența maselor, a grupurilor reprezintă într-adevăr o forță ce se manifestă activ în dezvoltarea societăților moderne. Surowiecki, confirmat de multe studii contemporane – crede în inteligența colectivă, “capabilă să ducă la decizii înțelepte”. El observă că “înțelepciunea mulțimilor face ca societatea să producă motoare, îmbrăcăminte, mâncare; face ca bursele să funcționeze, magazinele să vândă fără întrerupere, contribuabilii să plătească taxe, școlile să funcționeze, câmpurile să fie lucrate”. Sintetizând, face să crească valoarea adăugată și societatea să progreseze. Referirea e făcută însă la grupurile organizate, a căror inteligență depinde de capacitatea de a gândi și a acționa a celor care le compun. Și a celor care le conduc. În astfel de grupuri influența unor personalități intelectuale poate fi mare; atât de mare încât să influențeze puternic deciziile grupului, în sensul că din informații colective se ajunge la soluții pe care niciunul dintre membrii unor colective, mici, mari sau foarte mari, să le fi menționat. Dar niciodată, în nicio împrejurare, inteligența colectivă nu se afirmă și nu ajunge la rezultate bune fără un management inteligent și fără elite intelectuale care să miște lucrurile înspre rezultate bune sau chiar excepționale. Istoria de 139 de ani a Băncii Naționale este încărcată cu dovezi certe în acest sens.”

Pe același subiect

În urma aplicării controversatului sistem de “credite sociale”, milioane de chinezi au interdicție de a rezerva bilete de călătorie

Orthodoxia

Nimeni n-a putut să ajungă la duhovnicie fără să se nevoiască. Trebuie să fie nevoințe

Orthodoxia

Ştiaţi că… Cultul catolic în Montreal găzduiește timp de zece zile sărbătorirea homosexualității?

Orthodoxia

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Acept detalii