Cântările Ortodoxiei

3 decembrie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. PR. SOFONIE (Gr, Ro, En)

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PR. SOFONIE 

3 decembrie

Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Sofonie

Troparul Sfântului Prooroc Sofonie, glasul al 2-lea:

A proorocului Tău, Doamne, Sofonie pomenire prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 6-lea.

Irmosul:

Ca pe uscat umblând Israel cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe tine te rugăm, proorocule, cel ce stai înaintea Scaunului lui Dumnezeu, să mijloceşti cu stă­ruinţă, să se dăruiască lumi­nare nouă, celor ce lăudăm, cu credinţă, cinstită pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătatu-te-ai organ Dum­nezeiesc încăpător al Luminilor şi al darurilor Dumnezeiescului Duh, Preaînţelepte Sofonie. Pentru aceasta credincioşii, bucurându-ne, pe tine te fericim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Soarele Cel Ce a Strălucit din Sfânt pântecele tău, Stăpână, luminează cu raze strălucitoare tot pământul. Prin care luminându-ne, pe tine te cinstim, Maica lui Dumnezeu.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este sfânt precum Tu…

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce toate le vede, ca un Dumnezeu, ţi-a arătat cu Dumnezeiască cuviinţă şi ţi-a descoperit în chip vădit cunoş­tinţa celor viitoare şi chipul ce­lor ce vor să fie, fericite, vrednicule de laudă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărindu-ţi mintea, fericite, cu cucernică îndrăzneală te-ai plecat înaintea Dumnezeiescu­lui Duh şi ai primit de la El Dumnezeieştile îndrumări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată, toate neamurile te feri­cesc cu credinţă pe tine, Ceea ce ai născut cu Trup sub ani, mai presus de fire, pe Cuvântul Cel fără de ani şi iarăşi ai rămas Fecioară.

Irmosul:

Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Hristos este Puterea mea, Dumnezeul şi Domnul, cântă cinstita Biserică plină de cuviinţă Dumnezeiască, strigând din cuget curat, întru Domnul prăznuind.

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Domnul tuturor S-a arătat nouă după proorocia ta, feri­cite, chemând pe toţi la cunoş­tinţa Sa şi din robie i-a slobozit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminat fiind de har, ai proorocit, zicând că toţi cei ce se vor închina şi vor primi cre­dinţa şi Domnului vor sluji, vor fi sub un singur jug.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Marie Preacurată, risipeşte tulburarea patimilor gândului meu şi viforul ispitelor, Ceea ce ai născut Izvorul Nepătimirii, Maică Fecioară.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Cu Dumnezeiasca Ta Stră­lucire, Bunule, luminează sufletele celor ce aleargă la Tine cu dragoste, ca să Te vadă pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, Cel Ce chemi pe toţi din negura greşelilor.

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întoarce-mă de la nedreptate şi din robia patimilor, fericite, la fapta cea bună cu rugăciu­nile tale, Mărite Proorocule Sofonie şi mă îndreptează cu fapta către lumina dreptei cin­stiri de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminându-ţi sufletul cu strălucirile faptelor bune, l-ai făcut vrednic de făcliile Dum­nezeiescului Duh; din Care te-ai şi îmbogăţit cu harul proorociei.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Grăirile prooroceşti arată prin semn naşterea ta, Preacu­rată, ale căror împliniri văzându-le noi acum, pe tine te ves­tim cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Marea vieţii văzând-o…

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind, mărite, ca o oglindă curată Razele Du­hului, ai răspândit în lume sclipirile Dumnezeieştii prooro­ciri, arătând cele viitoare ca pe nişte lucruri de faţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bucură-te Sioane şi te vese­leşte, văzând cât de Mare este Împăratul Care a venit la tine şi lumea a luminat cu Străluci­rile Dumnezeirii Sale şi a biruit înşelăciunea demonilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Unindu-se cu Trupul în pân­tecele tău, Cel Unul-Născut din Tatăl, Unul din amândouă a ieşit, fără de stricăciune, pă­zind fără vătămare Cinstită Fecioria ta, Prealăudată.

Irmosul:

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig Ţie: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC, glasul al 6-lea. Podobie: Uşa milostivirii…

Curăţindu-ţi mintea de întinăciune, înţelepte, ai făcut-o oglindă Dumnezeiască, primind în ea Razele Dumnezeiescului Duh şi acum ai aflat loc la Izvo­rul Strălucirilor, bucurându-te, Sfinte Proorocule Sofonie.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Dătător de rouă a făcut îngerul cuvioşilor tineri cuptorul; iar pe haldei Porunca lui Dumnezeu arzându-i, pe chinuitor l-a înduplecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răsărit-a lumii ca un soare pomenirea ta, proorocule, lu­minând cu strălucirile tale cele aruncătoare de raze, pe credin­cioşii ce cântă cu un glas: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mai îmbelşugat decât un nor arătându-te, fericite, ai trimis nouă ploaia cunoştinţei de Dumnezeu, din Izvoarele Cele Mântuitoare; prin care ne lumi­năm a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul Cel Ce a dat odini­oară fiinţă tuturor, cu Dum­nezeiască voie, voind să cheme iarăşi pe om la Sine, Preacurată, S-a Sălăşluit în pântecele tău. Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup.

Cântarea a 8-a. Irmos: Din văpaie ai izvorât…

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dăruindu-te cu totul Atotţiitorului, ai fost povă­ţuit cu purtare de grijă în rân­duielile proniei şi ai învăţat toate neamurile. Pentru aceas­ta te lăudăm, proorocule, de Dumnezeu grăitorule.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cântare de rugăciune adu lui Dumnezeu, pentru cei ce te laudă pe tine, de Dumnezeu fericite şi potoleşte tulburarea ispitelor noastre; ca să te lău­dăm pe tine, proorocule, de Dumnezeu grăitorule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Dătătorul de viaţă, Dum­nezeu şi Domnul, născându-L, Preacurată, ai oprit furia mor­ţii, cea neoprită, omorând-o. Pentru aceasta pe tine te lăudăm întru toţi vecii.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:

Din văpaie ai izvorât rouă cuvioşilor şi jertfa dreptului ai ars-o cu apă, că pe toate le faci, Hristoase, cu singură voirea; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Dumnezeu, spre Care…

Stih: Sfinte Proorocule Sofonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În pământul celor blânzi te-ai sălăşluit, unde petre­când priveşti strălucirile înge­rilor, Sfinte Sofonie Preaînţelepte, proorocule al lui Dumnezeu, blând făcându-te şi strălucind cu harul. Pentru aceasta, cre­dincioşii, bucurându-ne, pe tine te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzând în chip luminat îm­plinirea proorociilor tale, prea­fericite, ne minunăm de harul ce ţi s-a dat ţie şi de curăţia cugetului tău şi lăudăm frumuseţea Dumnezeiască a sufle­tului tău.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dintre cele de demult nimeni nu este ca tine, Maica lui Dum­nezeu, cu totul fără prihană, Ceea ce eşti Plină de har; că numai tu dintre toate ai avut Sfinţenie şi Curăţie Neasemănată. Pentru aceasta ai primit pe Dumnezeu întru tine Întrupat.

Irmosul:

Pe Dumnezeu, spre Care nu cutează a căuta Cetele îngereşti, oamenilor nu le este cu putinţă a-L vedea; dar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat. Pe Care slăvindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Primind Dumnezeiască Stră­lucire de la Domnul, ai proo­rocit lămurit că va să vină Îm­păratul Slavei, răsărind izbă­vire din Sion şi luminând marginile lumii cu lumină pururea vieţuitoare. Pe Acesta roagă-L stăruitor să mântuiască sufle­tele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Făcutu-te-ai Cort Dumnezeiesc al Cuvântului, Ceea ce Singură eşti Născătoare de Dumnezeu, Preanevinovată, întrecând pe în­geri cu curăţia. Deci şi pe mine, cel ce m-am întinat mai mult decât toţi cu patimile trupului, curăţeşte-mă, Sfântă, cu Apele cele Dumnezeieşti ale rugăciu­nilor tale, dându-mi mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Mieluşeaua cea Neîntinată a Cuvântului, Fecioara Maică cea Nestricată, văzând spânzu­rat pe Cruce pe Cel Ce a odrăslit dintr-însa fără durere, ca o Maică, plângând, a strigat: vai mie, Fiul meu! Cum pătimeşti, vrând să izbăveşti pe oameni din necinstea patimilor?

Sfîntul prooroc Sofonie era din muntele Savarata, din seminţia lui Simeon; tatăl său se chema Husia, unchiul său Godolia, iar strămoşii săi au fost Amoria şi Ezechia. El a fost, după numele lui, văzător şi cunoscător al tainelor lui Dumnezeu (precum numele lui se tîlcuieşte); pentru că, avînd mintea sa totdeauna curată şi îndeletnicindu-se cu gîndire către Dumnezeu, s-a învrednicit dumnezeieştilor descoperiri, cunoscînd multe taine ale lui Dumnezeu, care aveau să fie arătate în zilele cele mai de pe urmă, pentru care a grăit mai înainte împlinirea lor. El a proorocit despre dărîmarea şi pustiirea Ierusalimului, despre împrăştierea iudeilor şi despre venirea lui Hristos, iar după aceea, despre întoarcerea neamurilor către Hristos; apoi a murit şi a fost îngropat în casa sa, aşteptînd învierea cea de obşte a tuturor. El avea chipul asemenea cu al Sfîntului Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu, avînd barbă mică şi era rotund la faţă.

Ἔζησε τὸν 7ο αἰώνα π.Χ., ἐπὶ βασιλέως Ἰωσίου.  Εἶναι ὁ ἔνατος ἀπὸ τοὺς μικροὺς λεγόμενους προφῆτες καὶ καταγόταν ἀπὸ τὴ φυλὴ τοῦ Συμεὼν ἢ κατ’ ἄλλους τοῦ Λευΐ. Τὸ ὄνομά του σημαίνει «ὁ Γιάχβε κρύπτει», δηλαδὴ περιφρουρεῖ, προστατεύει.

Τὸ προφητικό του βιβλίο διαιρεῖται σὲ τρία μικρὰ κεφάλαια. Στὸ πρῶτο ἀπειλεῖ τοὺς Ἰουδαίους, ποὺ παρεξέκλιναν ἀπὸ τὸν Κύριο στὴν εἰδωλολατρία. Στὸ δεύτερο προλέγει τὴν καταστροφὴ τῆς Γάζας, τῆς Ἀσκαλῶνος, τῆς Ἀζώτου, τῆς Δαμασκοῦ, τῆς Αἰθιοπίας, τῆς Ἀσσυρίας καὶ ἄλλων ἀκόμα χωρῶν. Στὸ τρίτο ἐλέγχει τὴν Ἱερουσαλὴμ γιὰ τὴ διαφθορά της, ἀλλὰ καὶ τὴν ὀνομάζει ἐπιφανή, σὰν κοιτίδα λυτρώσεως τοῦ ἀνθρωπίνου γένους.

Τέλος, χαιρετίζει μὲ ἀγαλλίαση τὴν μέλλουσα ἐμφάνιση τοῦ Κυρίου στὴ Σιῶν. Ἀλλὰ ὁ Θεὸς μίλησε μὲ τὸ Στόμα τοῦ προφήτη καὶ νὰ τί εἶπε γιὰ τοὺς ἄνομους ἀνθρώπους: «Ἐξάρω τοὺς ἀνόμους ἀπὸ προσώπου τῆς γῆς, λέγει Κύριος… Καὶ τοὺς ἐκκλίνοντας ἀπὸ τοῦ Κυρίου καὶ τοὺς μὴ ζητοῦντας τὸν Κύριον καὶ τοὺς μὴ ἀντεχομένους τοῦ Κυρίου. Θὰ ξεριζώσω, λέει ὁ Κύριος, τους ἀνόμους ἀπὸ τὸ πρόσωπο τῆς γῆς. Καὶ θὰ τιμωρήσω αὐτοὺς ποὺ παρεκκλίνουν ἀπὸ τὶς ἐντολὲς τοῦ Κυρίου, αὐτοὺς ποὺ δὲν ζητοῦν μὲ τὴν προσευχή τους τὸν Κύριο καὶ δὲν κρατοῦν Αὐτὸν σὰν στήριγμά τους». Ὁ προφήτης Σοφονίας πέθανε εἰρηνικὰ καὶ τάφηκε στὸν τόπο τῶν πατέρων του.

Ἀπολυτίκιον. Ἦχος α’. Τῆς ἐρήμου πολίτης. Συνιεὶς φερωνύμως τῶν μελλόντων τὴν πρόγνωσιν, ἐκφαντορικῶς προεκφαίνεις, τὴν αἰώνιον λύτρωσιν. Σιὼν γὰρ βασιλέα τὸν Χριστόν, κηρύττεις Σοφονία ἐμφανῶς· παρ’ αὐτοῦ γὰρ ἐλυτρώθημεν τῆς ἀρᾶς, Προφῆτα οἱ βοῶντές σοι· δόξα τῷ σὲ δοξάσαντι Θεῷ, δόξα τῷ σὲ στεφανώσαντι, δόξα τῷ δωρουμένῳ διὰ σοῦ, πᾶσι συγχώρησιν.

Κοντάκιον. Ἦχος γ’. Ἡ Παρθένος σήμερον. Ἐπαξίως σύνεσιν, προφητικὴν γεωργήσας, τὴν τοῦ Λόγου σάρκωσιν, προανεφώνησας κράζων· τέρφθητι, Σιὼν ἡ πόλις ἡ πανολβία, ἄνακτα, Χριστὸν ἐν πώλῳ εἰσδεχομένη· Ὃν δυσώπει Σοφονία, ὑπὲρ τῶν πίστει μακαριζόντων σε.

Μεγαλυνάριον. Χαίροις τῶν ἐν Νόμῳ ἐκπληρωτά, καὶ τῶν ἐν τῇ Νέᾳ Διαθήκῃ προμηνυτά· χαίροις οὐρανίων, χαρίτων μυστηπόλε, Προφῆτα Σοφονία, ἀξιοθαύμαστε.

 The Prophet Zephaniah (Sophonias) was a contemporary of the Prophet Jeremiah and the Prophetess Oldama. He was from the tribe of Simeon, and was the ninth of the Twelve Minor Prophets of the Old Testament. The prophet lived at the royal court, where he preached repentance and helped King Josiah eliminate idol-worship. 

He prophesied about the calamities that were to come for the people of Judea and the surrounding regions: Gaza, Ascalon, Crete, and against the Moabites, the Ammonites and the Ninevites.

Se încarcă....

Pe același subiect

27 ianuarie: ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR ÎN CONSTANTINOPOL (Troparul, Viaţa, Canoanele)

Orthodoxia

25 ianuarie: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI IERARH GRIGORIE TEOLOGUL, ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLULUI (Gr, Ro, En)

Orthodoxia

24 ianuarie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA CUVIOASEI XENIA DIN ROMA (Gr, Ro, En)

Orthodoxia

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Acept detalii