Acasă Ortodoxie † Sfântul Proroc Amos (15 iunie)

† Sfântul Proroc Amos (15 iunie)

36
0

 Pravila

  Biserica Ortodoxa îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Amos în fiecare an pe 15 iunie. Acesta era unul din cei 12 profeți „mici” și a trăit în secolul VIII înainte de Hristos.

        

Viața pe scurt – Sfântul Proroc Amos (sinaxar)

          Sfântul Proroc Amos a trăit pe vremea regelui Ieroboam al 2‑lea (786‑746 înainte de Hristos), născându‑se cu aproape 800 de ani înainte de venirea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos. Satul în care s‑a născut era Tecoa, aflat nu departe de Betleem.

    Amos provine dintr-o familie săracă, iar copilăria și-a petrecut-o păstorind. Din cauza situației materiale precare, Sfântul Proroc Amos nu a putut primi educație aleasă din partea învățăceilor vremii.

    În afara păstoritului, Sfântul Proroc Amos se mai ocupa și de culegerea sicomorelor. Sicomorul este un arbore de dimensiuni mari care produce fructe asemenea smochinelor.

    Și-a început activitatea de Proroc în timpul domniei lui Ieroboam al II-lea (793-753 înainte de Hristos) și a activat cu precădere în cadrul Regatului de Nord, denumit în Sfânta Scriptură Israel. Sfântul Amos a proorocit timp de 50 de ani. Bunul Dumnezeu îl alege ca Proroc datorită smereniei, la fel cum făcuse și cu Moise sau David. Domnul îl trimite în pământul lui Israel să răspândească creștinismul și să îndemne popoarele la pocăință.

    De-a lungul celor 50 de ani, Sfântul Proroc Amos reușește să convertească foarte mulți oameni și să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu.

    În anul 922, evreii se scindaseră în două regate: cel de Nord, denumit Israel, și cel de Sud, denumit Iuda. Acest fapt surveni-se ca un efect al domniei abuzive instaurate de Roboam, fiul regelui Solomon. Amos era originar din Regatul de Sud, dar a fost trimis să propovăduiască în două centre idolești importante ale Regatului de Nord: Betel și Samaria.

    Profetul a fost nevoit să înfrunte o rezistență aspră atât a ierarhiei politice, cât și a celei religioase din cele două orașe. Astfel, a fost izgonit la un moment dat de Amasia, căpetenia slujitorilor idolilor.

    Sfântul Proroc Amos propovăduia credința în Dumnezeul adevărat și critica fățiș închinarea la idoli, însă nu s-a oprit aici. A profețit inclusiv căderea Regatului de Nord sub stăpânire asiriană, lucru care i-a adus necazuri.

    În cele din urmă, în jurul anului 787 înainte de Hristos, Sfântul Proroc Amos a fost ucis de fiul falsului preot Amasia, care l-a lovit fără milă cu un toiag în cap.

    Totuși, Sfântul Proroc Amos nu trebuie confundat cu tatăl lui Isaia, care se numea tot Amos. Acesta provenea din seminția împăraților Iudeei, s-a născut și a trăit la Ierusalim. Acesta nu a fost Proroc și nu a murit de moarte mucenicească.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Etimologia / semnificația numelui Amos

    Amos – este un nume care provine din limba ebraică și acesta înseamnă, „povară”, „sarcină”.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Icoana Sfântului Proroc Amos

    Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie să fie pictat Sfântul Proroc Amos.

    Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna – Erminia picturii bizantine

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Scrierile Sfântului Prooroc Amos

    Vacile din Vasan și profeția prorocului Amos    Într-unul dintre cuvintele sale, profetul Amos folosește expresia „vaci din Vasan”. Vasanul era o regiune din partea estică a Iordanului, foarte prielnică pentru pășunat, renumită pentru vitele sale grase. Așadar, expresia „vaci din Vasan” face referire la niște vaci foarte bine hrănite, care ajung la dimensiuni considerabile, deoarece au mâncare din belșug și nu fac nimic altceva decât să mănânce.

    Însă vacile la care face referire Sfântul Proroc Amos nu pot fi întâlnite pe pășune, ci ele se găsesc chiar în palatele conducătorilor regatului, în persoanele soțiilor acestora. Urmând logica expresiei folosite, aceste femei, cărora li se adresează profetul, nu fac altceva decât să mănânce și să se îngrașe. Dar pofta lor de mâncare și lenea nu erau singurul păcat, ci nesațul lor căpătase accente grotești, tulburând grav și viața celor din jur.

    Cu o ironie încărcată de dispreț, cuvântul profetului Amos se îndreaptă împotriva femeilor bogate din Israel, care prin luxul și viața afișată agravează și pun în pericol viața celor săraci. Prin felul lor opulent de a trăi, aceste femei contribuie la asuprirea micilor proprietari, exercitată de bărbații lor dornici să le satisfacă toate cerințele unei vieți cât mai mondene.

    Critica proorocului Amos împotriva opulenței    Iată ce spune Sfântul Proroc Amos în legătură cu aceste fapte de asuprire a aproapelui: „Ascultați cuvântul acesta voi, vaci din Vasan, care stați pe muntele Samariei, voi cei care asupriți pe cei slabi, zdrobiți pe cei săraci, voi care ziceți bărbaților voștri: «Aduceți să bem!». Juratu-S-a Domnul întru sfințenia Sa: «lată vin zile când veți fi ridicați cu cârlige și urmașii cei de după voi cu căngi; și veți ieși prin spărturile zidurilor una câte una și veți fi aruncate către muntele Hermonului», zice Domnul” (Amos 4, 1-3).

    Prin aceste cuvinte, profetul Amos demască cu mare curaj și putere tendința acestei categorii sociale care trăiește mai mult pentru a mânca, manifestând în felul acesta aspecte cu totul străine adevăratului scop al vieții omului.

    Împotriva unor astfel de femei, a unor astfel de familii în care desfrâul și destrăbălarea erau ridicate la rang de virtute, profeții Domnului rostesc cuvinte cutremurătoare. Referindu-se la această categorie de femei, profetul Osea zice: „Dă-le lor, Doamne, ceea ce trebuie să le dai! Dă-le lor pântece sterp și sâni fără lapte” (Osea 9, 14). Nu se putea rosti un blestem mai mare în lumea evreiască, decât acela de a nu mai putea avea copii, fapt ce era asimilat cu stingerea neamului celui care era într-o asemenea situație.

    Biblia în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Biblia Sau Sfântă Scriptură

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Rugăciune către Sfântul Proroc Amos

    Lui Dumnezeu Celui Ce a ajutat lui Moise în Egipt, de a scos pe Israel, Aceluia unuia să-I cântăm, că S-a preaslăvit.Curățindu-mi mintea de cugetul cel cu ceața patimilor, luminează-mă, Stăpâne, a cânta pe proorocul Tău Amos.Arătându-te învățător tainelor lui Dumnezeu celor mai presus de cuget, te-ai învrednicit a vedea mai înainte, cele ce vor să fie, mărite.Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.Arătându-te ca un locaș neîntinat și curat lui Dumnezeu, ai primit dumnezeiasca lucrare a Duhului, Proorocule Amos.Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).Tu, Preacurată, ai ridicat cortul lui Adam cel căzut, purtând în pântece pe Mântuitorul Dumnezeu, precum a zis proorocul.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Cântări Liturgice

    Troparul Sfântului Prooroc Amos, glasul al 2-lea          A prorocului Tău Amos pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.

    Condacul Sfântului Prooroc Amos, glasul al 4-lea    Curățindu-ți prin Duhul inima cea strălucitoare de lumină, mărite prorocule Amos, ai primit de sus harul prorociei, și la margini cu mare glas ai strigat : Acesta este Dumnezeul nostru și nu se va adăuga altul către Dânsul.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Viața completă – Sfântul Proroc Amos (Viețile Sfinților)

          Sfântul Proroc Amos s-a născut în cetatea Tecui, care era așezată în pământul Iudeei, nu departe de Bethleem. El era de neam simplu și sărac, petrecându-și zilele la păstoria turmelor de dobitoace. Iar Domnul, Care nu privește spre cei bogați și slăviți, ci spre cei smeriți și săraci, l-a chemat pe el de la turmele oilor la prorocie, ca și pe Moise și pe David, și i-a poruncit să meargă din pământul Iudeei în pământul lui Israel, ca acolo, cu cuvintele cele prorocești, să îndemne popoarele la pocăință, de vreme ce se abătuseră la închinarea de idoli; pentru că din zilele lui Ieroboam, împăratul lui Israel – care după moartea lui Solomon s-a rupt de sub stăpânirea împăratului Iudeei, fiul lui Solomon, care împărățea în Ierusalim, și și-a făcut o altă împărăție peste zece seminții ale lui Israel –, dintr-acele zile, popoarele israelite au căzut de la dreapta cinstire a lui Dumnezeu și se închinau idolilor.

    Deci, acel împărat, vrând ca să întărească pe israeliteni sub stăpânirea sa, se temea ca nu cumva, mergând supușii săi în Ierusalim la praznice spre închinăciune, să se lipească iarăși de biserica Ierusalimului, să se rupă de el și să-l ucidă. De aceea, a făcut două juninci cioplite în aur, pentru că știa obiceiul poporului său, că era lesne de plecat la închinarea de idoli, ca și strămoșii lui, când au trecut Marea Roșie din pustia Egiptului și au turnat un vițel de aur din salbele lor cele de aur. Deci, pe acele două juninci turnându-le Ieroboam, una a pus-o în Dan, iar cealaltă în Betel, cetăți ale stăpânirii sale, poruncind tuturor israelitenilor ca, neducându-se la Ierusalim, să se închine cu jertfe junincilor de aur și să le prăznuiască pe acelea cu dănțuire; pentru că acel ticălos împărat zicea către popor: „Iată zeii tăi, Israele, cei care te-au scos din Egipt”. Și așa a îndărătnicit Ieroboam pe Israel.

    Deci, din acea vreme, deși Dumnezeu trimitea pe sfinții Săi proroci la israeliteni, ca să le arate rătăcirea lor și să-i povățuiască la calea cea dreaptă, însă puțini dintre ei se îndreptau și se întorceau la Adevăratul Dumnezeu, iar alții se închinau și Dumnezeului Celui adevărat, și idolilor, adică junincilor de aur. Deci, între alți proroci, Dumnezeu a trimis la ei și pe acest rob al Său, pe Sfântul Proroc Amos, cu înfricoșate îngroziri. Acest proroc al lui Dumnezeu era simplu și neiscusit la vorbă, dar nu și la înțelegere; pentru că același Duh Sfânt Care lucra în toți prorocii lucra și într-însul și grăia prin gura lui. Iar începutul prorocirii lui a fost pe vremea împăratului Iudeei Ozia, cel din Ierusalim, și în vremea împăratului lui Israel Ieroboam, cel din Samaria (nu acel împărat care rupându-se de la sceptrul Iudeei a făcut junincile de aur, ci alt Ieroboam, mai în urmă cu anii, care asemenea celui dintâi Ieroboam a fost închinător de idoli și slujitor al junincilor de aur).

    Folare-Separare    Deci Prorocul Amos a început a proroci în vremea acelor împărați, cu doi ani mai înainte de cutremurul cel înfricoșat ce avea să fie în Palestina. Iar cutremurul cel mare, după adeverirea scriitorilor celor vechi, a fost astfel: Ozia, împăratul Iudeei, care s-a numit și Azarie, mândrindu-se, a îndrăznit a tămâia cu cădelnița în altar, în Sfânta Sfintelor, după rânduiala preoțească. Iar preoții oprindu-l, îl îngrozeau cu moarte și îndată, chiar în ceasul acela, s-a cutremurat pământul cu cutremur mare în Ierusalim și în toată Palestina și au căzut nu numai ziduri multe, ci și unii munți s-au pornit din locurile lor. Templul s-a despicat din vârf și prin acea deschizătură a venit raza soarelui pe fața împăratului și s-a umplut fruntea lui de lepră, după care s-a făcut lepros cu totul. Astfel, Domnul n-a suferit întinăciunea făcută altarului Său și necinstea adusă preoților Lui.

    Și a prorocit Sfântul Amos, îngrozindu-i cu înfricoșatele pedepse ale lui Dumnezeu, ce aveau să vină nu numai asupra lui Israel, ci și asupra părților celor dimprejur: asupra Siriei, a Filistinei, asupra Tirului și a Idumeii, asupra amonitenilor și asupra moabitenilor, precum se scrie pe larg în cartea lui. Dar mai ales a prorocit asupra israelitenilor, căci, după ce au cunoscut pe Dumnezeu, s-au depărtat de la El; pentru că Dumnezeu nu atât Se mânie și Se răzbună pentru păcatele păgânilor, care nu-L știu pe El, pe cât pentru păcatele poporului care L-a cunoscut pe El și s-a îndulcit de facerile Lui de bine. Căci ce fel de faceri de bine n-a făcut Dumnezeu neamului celui nemulțumitor al lui Israel? L-a eliberat din robia Egiptului, l-a trecut prin mare ca pe uscat, l-a hrănit cu mană în pustie când flămânzea, i-a izvorât apă din piatră când înseta, a izgonit neamurile dinaintea lui și l-a dus în pământul făgăduinței, unde curge lapte și miere. Însă ei, făcând prăznuiri idolilor de aur turnați în chip de juninci, strigau cu dănțuire: „Iată zeii tăi, Israele!”.

    Niște praznice ca acestea, urâte de Dumnezeu, se săvârșeau mai ales în cetatea Betel, la un munte înalt, unde era o junincă de aur. Deci, acolo mai ales mergând Sfântul Amos, striga poporului cu glas mare rugându-l, îndemnându-l și înfricoșându-l cu pedepsele cele cumplite, care din mânia lui Dumnezeu vin asupra lui, să înceteze de la o prăznuire ca aceea; dar foarte puțini îl ascultau. Atunci era în Betel un slujitor al acelei juninci, cu numele Amasia. Acel slujitor, văzând pe prorocul lui Dumnezeu că hulește pe idolul lor – juninca cea de aur –, că scuipă jertfele lor și depărtează poporul de la spurcata lor prăznuire, spunându-le încă și îngrozirile și pedepsele cele viitoare asupra celor care nu se pocăiau, clevetea pe Amos lui Ieroboam, împăratul lui Israel, zicând: „Amos face întărâtări împotriva ta în mijlocul casei lui Israel. Pământul nu poate să sufere toate cuvintele lui; pentru că tulbură și ridică poporul împotriva ta și încă prorocește și rele pentru tine, zicând: «Ieroboam de sabie se va sfârși, iar poporul lui Israel va fi robit și dus din pământul său»”.V}

    Folare-Separare    Astfel pâra slujitorul Amasie pe prorocul Amos, vrând să pornească pe împărat spre mânie împotriva lui; dar împăratul nu lua în seamă cuvintele aceluia, nici nu voia să facă rău prorocului lui Dumnezeu, pe care îl cinstea, deși el era închinător de idoli. Și văzând slujitorul că nu poate să pornească pe împărat împotriva prorocului lui Dumnezeu, a început a-l prigoni pe el, muncindu-l; pentru că de multe ori, prinzându-l, îl bătea cumplit și-l gonea din Betel, îngrozindu-l să nu vină la praznicul lor, nici să întoarcă pe popor de la jertfele și de la ospățurile lor. Însă Sfântul Proroc nu lua în seamă îngrozirile și bătăile ce-i veneau de la dânsul, ci iarăși venea și prorocea cuvintele cele învățătoare și îndemnătoare către popor. Și iarăși era prins de acel slujitor și muncit cu bătăi.

    Iar o dată, vicleanul slujitor a zis cu rugăminte către Amos: „Prorocule, du-te de aici și mergi în patria ta, în pământul Iudeei. Acolo să viețuiești și să prorocești, iar în Betel să nu te mai întorci, deoarece este sfințire a împăratului și casa împărăției lui”. Prorocul Amos a răspuns, zicând: „Eu n-am fost proroc, nici nu sunt fiu de proroc, ci am fost păstor al dobitoacelor; și fiind sărac, mă hrăneam cu poame din pustie, până m-a luat Domnul de la oi și mi-a zis: «Mergi și prorocește la poporul meu, Israel». Iar tu îmi zici să nu prorocesc în Israel, nici să supăr casa lui Iacov? Pentru aceasta, Domnul zice despre tine: «Când vor veni asirienii în pământul lui Israel și-l vor robi, atunci vor pustii cetățile lui și le vor strica; iar cetatea aceasta o vor lua. Atunci ostașii asirienilor cei fără de rușine vor spurca cu desfrânare pe femeia ta înaintea ochilor tăi, deoarece și tu ai făcut pe Israel să rătăcească înaintea ochilor lui Dumnezeu cei atotvăzători și ai învățat popoarele acestea să facă lucruri necurate, în întinata capiște a junincei celei de aur. Iar fiii și fiicele tale de sabie vor cădea și tu în pământ necurat te vei sfârși, iar poporul lui Israel va fi dus în robie din pământul său»”.

    Cu niște cuvinte prorocești ca acestea pornindu-l pe acel slujitor spre mânie, a fost bătut Sfântul Amos fără cruțare; iar la sfârșit, un fiu al slujitorului, anume Ozia, fiind plin de mânie și iuțime, l-a lovit pe el foarte tare peste sprâncene, rănindu-l de moarte. Însă n-a murit îndată, ci a fost dus abia viu la pământul său și la patria sa, în cetatea Tecui, unde, din rănile cele dureroase, și-a dat sufletul său după câteva zile și a fost îngropat cu părinții săi. Iar ce fel au fost prorociile lui, cel care va voi (să afle), să citească cartea prorociei lui. Iar noi pe Dumnezeul Cel Care l-a înțelepțit pe el Îl slăvim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.V

    Folare-Separare    Notă. Să se știe că altul a fost Amos, tatăl lui Isaia, și altul prorocul acesta. Amos, tatăl lui Isaia, a fost din seminția împăraților Iudeei; el s-a născut și a petrecut în Ierusalim. Iar acest proroc a fost de neam de jos și nu din Ierusalim, ci din cetatea Tecui, locuința păstorilor. Pentru că acolo pășunile erau bune, și mulți ierusalimeni bogați își țineau dobitoacele lor la Tecui. Amos, tatăl lui Isaia, nu era din numărul prorocilor, nici nu a fost trimis undeva de Dumnezeu și nu a murit de moarte mucenicească.

    Iar acest Sfânt Amos, pentru darul lui cel prorocesc, a fost numărat cu prorocii, a fost trimis în Israel și a murit mucenicește. Deci măcar că alții scriu altfel despre aceasta, însă nu este fără de greșeală istoria lor.

    Folare-Separare    Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților pe tot anul.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi – 15 iunie

    În această lună, în ziua a cincisprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Amos;Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Dula;Tot în această zi, pomenirea Soborului Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu, de ceea parte la Maranachiu;Tot în această zi, pomenirea Sfântului mucenic Narsi;Tot în această zi, pomenirea Sfântului Fortunat, care de sabie s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Sfântului Apostol Ahaic, care de foame și de sete s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Ortisie, care cu pace s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Gravs, care de sabie s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Sfântului Ieronim, care cu pace s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți Părintelui nostru Augustin, episcopul Hiponei.

    

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine – 16 iunie

    În această lună, în ziua a șaisprezecea, pomenirea celui între sfinți Părintelui nostru Tihon, făcătorul de minuni, episcopul Amatundei, cetatea Insulei Cipru;Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfințitului Mucenic Marcu, episcopul Apoloniadei, care prin pietre spânzurate de mâinile lui s-a săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Sfinților cinci Mucenici cei din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit;Tot în această zi, pomenirea Sfinților patruzeci de mucenici romani, care prin foc s-au săvârșit.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    Sursă: pravila.ro

    Facebook

    Floare Final    Pe Sfântul Proroc Amos să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Proorocule Amos roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

 Postarea originală este aceasta † Sfântul Proroc Amos </br>(15 iunie) scrisă de Slăvuică Teodora Mihaela

 
 
Preluat de pe: Pravila.ro

Loading...
Articolul precedentSchimbarea vieţii
Articolul următorViețile Sfinților – iunie, ziua 15