Acasă Ortodoxie Evanghelia zilei (Matei 10, 9-15)

Evanghelia zilei (Matei 10, 9-15)

18
0

Trimiterea Apostolilor la propovăduire

 „Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Să nu aveți nici aur, nici argint, nici bani în cingătorile voastre; nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. În orice cetate sau sat veți intra, cercetați cine este în el vrednic și acolo rămâneți până ce veți ieși. Și, intrând în casă, urați-i, zicând: «Pace acestei case!» Și, dacă este casa aceea vrednică, să vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. Și dacă nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieșind din casa sau din cetatea aceea, scuturați praful de pe picioarele voastre. Adevărat grăiesc vouă: Mai ușor va fi pământului Sodomei și Gomorei, în ziua judecății, decât acelei cetăți.”

 Pacea – binecuvântarea desăvârșită

 Sfântul Vasilie cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2011), vol. 4, p. 434

 „Domnul va da tărie poporului Său. Domnul va binecuvânta poporul Său cu pace (Psalmi 28, 11). Domnul îi va smulge din poporul cel păcătos pe cel puternic și pe cea puternică (Isaia 3, 1), iar celui care face dreptate îi dă putere, pentru că celui ce are i se va da (Matei 25, 29). Împuternicit spre lucrarea faptelor bune, dreptul ajunge vrednic de binecuvântarea cea de la Dumnezeu. Se pare însă că cea mai desăvârșită dintre binecuvântări este pacea, pentru că ea dă echilibru părții conducătoare din om. Omul care dorește și lucrează pacea se caracterizează prin aceea că are moravuri potolite: cel războit de patimi nu a fost încă părtaș la pacea care vine de la Dumnezeu, pe care Domnul a dat-o ucenicilor Lui (Ioan 14, 27), pace care, depă­șind toată mintea (Filipeni 4, 7), va păzi sufletele celor vrednici. Această pace o dorește Bisericilor și Apostolul, când zice: Har vouă și pacea să se înmulțească (I Petru 1, 2). Fie dar ca și pe noi, care ne luptăm bine și care am nimicit gândul trupului, care-i vrăjmaș al lui Dumnezeu, pe noi, care am ajuns într-o stare de liniște sufletească și de netulburare, să ne facă Dumnezeu fii ai păcii, ca să fim părtași în pace la binecuvântarea Sa, în Hristos Iisus, Domnul nostru, care are slava și stăpânirea acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

 Sfântul Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. X, 1-4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, p. 98

 „Să facem, deci, frații mei, voia Tatălui Celui ce ne-a chemat, ca să trăim; să urmăm mai mult virtutea și să părăsim răutatea, care este înainte-mergătoarea păcatelor noastre; să fugim de păgânătate, ca să nu ne cuprindă relele. Dacă ne vom strădui să facem bine, pacea ne va urma. Aceasta e pricina că nu poți găsi pacea la oamenii cuprinși de temeri omenești, care aleg mai degrabă desfătarea de aici decât făgăduința viitoare. Ei nu știu cât chin are desfătarea de aici și ce fericire are desfătarea viitoare.”

 Sursa: http://ziarullumina.ro

 Share:Click to share on Facebook (Opens in new window)Click to share on WhatsApp (Opens in new window)Click to share on Twitter (Opens in new window)   
 
 
Preluat de pe: Mărturie athonită

Loading...
Articolul precedentRevista Ortodoxă ATITUDINI nr. 70
Articolul următorNevoința ascetică a dragostei